Prof. Înv. Primar Bălan Georgiana
„Copilul imaginează, re-joacă o lume reală în scopul de a cunoaște mai bine, de a-și lărgi orizontul de
cunoaștere, de a-și forma anumite deprinderi” (Ioan Cerghit)
Prin studiul istoriei în clasa IV-a se urmăreşte familiarizarea elevilor cu unele dintre cele mai
importante reprezentări şi noţiuni istorice cu privire la cronologie (eră, epocă, deceniu, secol, mileniu,
perioadă istorică), activitatea militară (arme de apărare, războaie, arme de atac), organizare socială şi
viaţă politică (clase sociale, forme de stat), viaţă economică (muncă, unelte de muncă).
Însușirea competenţelor acestei discipline presupune, pe lângă selecţionarea unui conţinut corespunzător,
şi alegerea unor metode şi procedee didactice adecvate. Stimularea curiozității și a interesului elevilor în
orele de istorie este esențială pentru a-i implica în procesul de învățare și pentru a le dezvolta apetitul
pentru cunoaștere. Orele de istorie pot deveni „ore de povești”, îmbinând metodele de predare tradiționale
cu cele moderne.
Exemple de jocuri didactice folosite în orele de istorie:
1. Ghiceşte conducătorul! – un elev citeşte informaţiile despre un conducător, iar ceilalți trebuie să
recunoască numele conducătorului respectiv.
2. Careul istoric – elevii identifică/încercuiesc termenii istorici dintr-un careu; pe parcursul
descoperirii termenilor se pot derula dezbateri pe marginea semnificației acestora.
3. Roata istoriei – fiecare elev învârte roata pe care sunt notate anumite evenimente istorice și va
prezenta/povesti ceea ce ştie despre faptul istoric indicat de axul fix.
4. Copacul evenimentelor istorice- elevii completează anumite informații pe câte o fișă„frunză” și
o lipesc în „copac”, în ordinea cronologică a evenimentelor.
5. Portretul fizic și moral – elevii completează o schemă cu trăsăturile fizice și morale ale unui
conducător, pe baza unei surse istorice.
6. Tabelul T – poate fi utilizat pentru evidențierea opiniilor personale în legătură cu personaje
istorice, fapte și evenimente, prin înregistrarea argumentelor „pro”și „contra”. Se poate realiza
individual sau în perechi, în activitatea de învățare sau de fixare-sistematizare.
Utilizând jocurile didactice, jocurile de rol și metodele moderne de predare-învățare, elevul va
avea rol de participant activ la actul învățării, va avea posibilitatea de a descoperi singur informația de
care are nevoie, de a o analiza critic și de a emite judecăți de valoare asupra sa. O abordare variată și
creativă va aduce cel mai bun rezultat în stimularea curiozității și interesului elevilor pentru orele de istorie.
Bibliografie:
1. Beșliu, Daniela; Dvorski, Monica; Manea, Mihai; Palade, Eugen; Stamatescu, Mihai;
Stănescu, Ecaterina, Istorie – Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Ed. Educația 2000+,
București, 2006
2. Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, “Tendinţe în didactica istoriei”, Editura Paralela 45,
Bucureşti, 2005
3. Cerghit, Ioan, “Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006